Sudarea cu sarma continua MIG-MAG (GMAW)

Un sistem MIG constă în: o sursă de curent continuu, un derulator, o bobină de sârmă, un pistolet şi gaz.

Curentul este transferat la arc prin electrodul fuzibil (sârma conectată la polul pozitiv); în acest procedeu, metalul topit este transferat pe piesa de lucru cu ajutorul curentului arcului. Alimentarea automată şi continuă cu material de adaos (sârmă) este necesară pentru a înlocui sârma care s-a topit în timpul sudării.

Metode

La sudarea MIG există două metode principale de transfer şi se clasifică în funcţie de modul în care metalul este transferat de la electrod la piesă. Primul tip se defineşte ca fiind transfer în scurt circuit (SHORT ARC), şi produce o baie de metal îngustă care se răceşte repede, iar transferul de la electrod la piesă se realizează atât timp cât electrodul este în contact cu baia de metal topit. În această fază, electrodul vine în contact direct cu baia de metal topit, generând un scurt circuit care topeşte sârma, motiv pentru care sârma este întreruptă. Arcul se porneşte din nou şi ciclul se repetă.

Un alt mod de transfer al metalului, se numeşte transfer în "spray arc", în acest mod, transferul metalului se realizează sub forma unor picături mici care se formează şi se detaşează de la diuza de sârmă şi sunt transferate în baia de metal topit prin intermediul curentului arcului.

Procedeul de sudare MIG pulsat este un procedeu de sudare cu transfer în Sprey Arc gestionat şi controlat corespunzător în care energia este transferată la arc în impulsuri, adică curentul de sudare este format corespunzător pentru a asigura în mod instantaneu un impuls de energie înaltă. Acesta facilitează separarea şi transferul controlat a unei singure picături a materialului de adaos.

Curentul este apoi menţinut la o valoare de capabilă să susţină arcul de sudare, dar fără transferul materialului. În aceste condiţii, baia de sudare se poate răci, şi astfel permite depozitarea regulată şi controlată a particulelor de metal topit pe materialul de bază.

Sudarea MIG pulsat asigură o viteză de sudare care este mult mai mare decât la procedeul clasic Spray Arc MIG datorită procesului de depozitare mai eficient şi mai rapid. Totuşi, există o reducere substanţială a cantităţii de stropi şi fum în timpul de refacere rezultând deformaţii mai mici şi un grad optim al finisării.

Parametrii de sudare
Vizibilitatea arcului reduce nevoia utilizatorului de a observa în mod strict tabela de reglaj în timp ce el poate controla direct baia de metal topit.

-Tensiunea afectează direct aspectul cordonului, dar dimensiunea cordonului sudat se poate modofica în funcţie de cerinţe prin deplasarea manuală a pistoletului pentru a obţine depuneri variabile cu tensiune constantă.

-Viteza de alimentare cu sârmă este proporţională cu curentul de sudare.Atât la procedeul de sudare MIG Short-Arc/Spray-Arc şi cât şi la MIG pulsat, în funcţie de sursa utilizată, sunt disponibili parametrii de sudare cu setări simple, rapid sinergice definite automat în baza condiţiilor de operare (material, grosime, gaz sârmă, viteză) care sunt controlate în mod dinamic şi ţinute în balanţă în timpul procesului de sudare de un microprocesor. Acesta permite obţinerea unor rezultate excelente la sudare în ceea ce priveşte cantitatea, calitatea şi estetica în toate condiţiile şi în toate aplicaţiile.

Gaze

Sudarea MIG-MAG este definită în principal de tipul de gaz folosit: inert pentru sudarea MIG (Metal Inert Gas), activ pentru sudarea MAG (Metal Active Gas)

Dioxidul de carbon(CO2)
Folosind CO2 ca şi gaz de protecţie, se obţine o penetrare mare, costuri de operare mici, viteze mari de sudare, proprietăţi mecanice. Pe de altă parte, folosirea acestui gaz crează probleme de compoziţie chimică a îmbinării, astfel există o pierdere de elemente uşor oxidabile, simultan cu creşterea conţinutului de carbon în baia de metal.

Sudând cu CO2 pur, se crează de asemenea şi alte probleme cum ar fi stropire excesivă şi formare de porozităţi de monoxid de carbon.

Argonul

Acest gaz inert este folosit în stare pură la sudarea aliajelor uşoare, în timp ce la sudarea oţelurilor inoxidabile crom - nichel este preferabil a se folosi argon în combinaţie cu oxigen şi CO2 în proporţie de 2%, acestea contribuind la stabilitatea arcului şi îmbunătăţeşte forma cordonului sudat.

Heliu
Acest gaz este folosit ca o alternativă a argonului şi permite penetrare mai mare (pe materiale mai groase) şi viteze de avans mai mari.

Mixtură de argon-heliu

Asigură un arc mai stabil decât heliul precum şi o penetrare, respectiv viteză de deplasare mai mare decât argonul.

Mixtură de Argon-CO2şi Argon-CO2-Oxigen
Aceste combinaţii se folosesc la sudarea materialelor metalice, în special la sudarea shortarc îmbunătăţind astfel contribuţia specifică de căldură. Ele se pot folosi şi la sudarea în spary-arc. În mod normal aceste combinaţii conţin un procent de CO2 cuprins între 8 - 20% şi oxigen în jur de 5%.