vineri, 16 decembrie 2011

MANUALUL SUDORULUI NAVAL

Va prezentam cateva extrase din manualul sudorului naval scris de:

Ing. Bindiu Odon – Şef Colectiv
Ing. Druţu Tănase
Ing. Ocheşel Mariana
Ing. Constantinescu Sorin
Sing. Drăghici Virginica
Ing. Gherghe Luminiţa

DEFINIŢIA SUDĂRII
Sudarea reprezintă operaţia de realizare a unei îmbinări nedemontabile între două sau mai multe piese metalice, utilizând încălzirea locală şi/sau presiunea, cu sau fără folosirea unui material de adaos, corespunzător materialelor de îmbinat.

Clasificarea procedeelor de sudare cu arc electric
a) după felul arcului :
– sudarea cu arc descoperit - arcul arde în aer amestecat cu vapori proveniţi de la arderea învelişului electrodului şi a materialului de bază.
Exemplu: sudarea manuală cu electrozi înveliţi – simbolizare 111 sau MMA (manual metal arc) sau SMAW (shielded metal arc welding)
– sudarea cu arc acoperit – arcul arde sub strat de material protector
Exemplu: sudarea automată sub strat de flux – simbolizare 121 sau SAW (submerged arc welding)
– sudarea cu arc protejat – arcul arde în atmosferă de gaze protectoare (argon, heliu, H2 , CO2, mastic de gaze ) ce protejează baia de sudură de acţiunea aerului înconjurător:
Exemplu: - sudarea MAG (metal active gaz) cu sârmă plină – simbolizare 135 sau GMAW (gas metal arc welding)
- sudare MAG cu sârmă tubulară – simbolizare 136 sau FCAW (flux cored arc welding)
- sudare MIG (metal inert gaz) – simbolizare 131
- sudare WIG/TIG (wolfram/tungsten inert gaz) – simbolizare 141 sau GTAW (gas tungsten arc welding)
b) după tipul electrodului :
– cu electrozi fuzibili: 111, 121, 135, 136
– cu electrozi nefuzibili ( wolfram ): 141
c) după natura curentului electric :
– sudarea cu arc electric de curent continuu : CC sau DC – sudare cu convertizoare, redresoare sau invertoare:
- sudarea cu polaritate inversă - electrod legat la “ + “ ( anod ) – CC+ (DC+)
- sudarea cu polaritate directă - electrod legat la “ - “ ( catod ) – CC- (DC-)
– sudarea cu arc electric de curent alternativ - rolul de catod şi anod alternează între electrod şi piesă cu frecvenţa curentului – sudarea cu transformatoare.
24
d) după gradul de mecanizare:
– sudare manuală – deplasarea electrodului se face manual
– sudare semimecanizată – sârma avansează mecanizat cu ajutorul derulatorului, iar deplasarea în lungul cusăturii se face manual (ex. sudarea MAG)
– sudare mecanizată – atât avansul sârmei, cât şi deplasarea în lungul cusăturii, se fac mecanizat (ex. sudarea sub flux)
– sudare robotizată – locul operatorului este luat de robot

PREÎNCĂLZIREA ÎN VEDEREA SUDĂRII
3.2.1. Preîncălzirea este operatia prin care temperatura iniţială a pieselor ce se sudează este modificată în sensul creşterii până la o anumită valoare stabilită prin tehnologia de execuţie.
3.2.2. Efectul termic principal al preîncălzirii este acela de a reduce viteza de răcire a cordonului de sudură şi a zonelor alăturate cu scopul de:
- a reduce probabilitatea apariţiei porilor , deoarece scade viteza de solidificare a băii de metal topit şi astfel, gazele au timp să iasă ,
- a reduce tensiunile reziduale din îmbinarea sudată în scopul reducerii deformaţiilor şi a apariţiei fisurilor în componentele ce se sudează,
- a reduce probabilitatea apariţiei fisurilor în timpul solidificării cordonului de sudură.
3.2.3. Atunci când sudarea propriu-zisa trebuie să se execute cu preîncălzit prinderea în puncte de sudură se va executa cu preîncălzirea locală a metalului de bază, la o temperatură egală cu temperatura de preîncălzire pentru sudare sau mai mare ca aceasta cu până la 500 C.
Preîncălzirea se execută lent şi uniform cu flacără oxiacetilenică.
Se preîncălzeşte locul ce se prinde, precum şi porţiunile alăturate pe o lăţim de 4 ori grosimea tablei, însă nu mai puţin de 100 mm de ambele parţi ale îmbinării.
Temperatura de preîncălzire se menţine constantă pe toată durata sudării.
Temperatura de preîncălzire şi temperatura între rândurile de sudură (interpas) se măsoară cu creioane termochimice.
Locul de măsurare va fi în imediata vecinătate a canalului de sudură (la 50-70 mm).
Pentru temperatura de preîncălzire şi direct pe rândul sudat pentru temperature interpass.
Oriunde este posibil temperatura de preîncălzire se măsoară pe faţa opusă feţei încălzite.
Dacă acest lucru nu este posibil se aşteaptă până când căldura penetrează toată grosimea piesei.
3.2.4. Nu se va efectua operaţia de prindere în puncte de sudură la temperaturi ale mediului ambiant sub -10° C, fără precauţii speciale (preîncălzire).
3.2.5. Scule, dispozitive, aparate de control necesare efectuării operaţiilor de pregătire şi prindere în puncte în vederea sudării:
- instalaţii pentru sudare electrică manuală (redresoare , invertoare) prevăzute cu AMC-uri şi verificate din punct de vedere al stabilităţii parametrilor de sudare reglaţi;
- cabluri pentru sudare ;
- cleşti portelectrod izolaţi pentru sudare ;
- cuptoare pentru uscat electrozi;
- cutii izoterme individuale, prevăzute cu capac etanş, pentru păstrare electrozi de sudare;
- şabloane, lere, ruletă, şublere pentru verificare forme, dimensiuni rosturi şi puncte de prindere;
- lămpi de iluminat electric pentru verificare pregătire pentru sudare;
- polizoare şi discuri abrazive pentru finisare şi remediere margini îmbinări şi zone alăturate, polizare puncte de prindere defecte sau prea groase,
- ciocane, perii de sârmă pentru îndepărtare zgură şi stropi de sudură;
- arzătoare oxigaz pentru preîncălzire şi uscare piese de sudat;
- termometre pentru măsurarea temperaturii mediului ambiant în sezonul rece

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu